Sa nu gindesti ca rau imi pare. Ca astazi tu mai parasit. Mereu voi plinge intristata. Fiindca tu nu mai iubit.

O fata si un baiat cindva sau intilnit, si fara a-si da seama sau si indragostit. De-aici incep mereu iluzii fericite... si tot de-aici incep iubirile pierdute... Caci la inceputuri cind dragostea e mare, ti-ai da si sufletul din tine pentru o sarutare. Dar si citeodata sufletul tau plinge, cind simti ca-n inima iubitei dragostea se stinge. Dar dragostea cea mare cere suferinta, iar tu vei suferi cumplit fara a ta vointa. Caci undeva e scris ca lege paminteasca... ca oamenii care iubesc, s-ajunga sa urasca. Iar daca tu iubesti - stapin pe lume crezi ca esti, iar dragostea iti pare o zina din povesti. Dar alergind buimac in urma fericirii, vei fi cit lumea si pamintul... sclavul iubirii...

NU RENUNTA...Cind lucrurile merg prost asa cum se intimpla uneori, cind drumul pe care ai apucat pare ca se urca neincetat, cind rezervele sunt mici iar datoriile mari si vrei sa zimbesti dar te trezesti gemind, cind grijile te apasa neincetat putin cite putin - odihneste-te, dar NU RENUNTA.Viata e ciudata cu rasturnarile si cotiturile ei, dupa cum invata fiecare dintre noi, iar uneori soarta omului se mai schimba.Cind trebuie sa cistigi ramii pe dinafara.NU RENUNTA desi pasii iti par mici, ai putea reusi la urmatoarea incercare.Adesea luptatorul se da batut exact inainte de-a scutura cupa victoriei si intelege prea tirziu dupa ce noaptea il invaluie.Deci ramii in lupta cind esti cel mai rau lovit si in clipa cea mai grea NU RENUNTA pentru ca tot ceea ce nu te distruge te face mai puternic.Nimeni nu este distrus atunci cind este invins, e distrus atunci cind renunta.Invata sa alungi lacrima cu orice pret si invata sa zimbesti atunci cind esti trist caci numai zimbind vei invinge viata.

Sa iubesc cu-nversunare. Cind iubita stiu ca sunt. Sa iubesc cind nu-s iubita. Imi este soarta pe pamint.

DARUIRE... Eu m-am nascut in noaptea in care tu, la celalalt capat al pamintului. Imi asteptai tipatul, cu ochii larg deschisi si miinile intinse. N-am tipat. Nu ti-am umplut miinele cu trupul meu firav... Ti-am stropit doar cu ochii cu fiinta mea. De atunci ai invatat sa taci si stii ca marile iubirii - marele asteptari. Isi sporesc frumusetea prin tacere. Iubirea noastra e singura, eu n-am strigat-o lucrurilor, iar miinele si privirile tale - nu stiu sa astepte. Caut sa-ti cuprind ochii si buzele intr-o disperare flaminda, cit sa-ti iubesc verdele irisilor pentru o clipa. Ajung sa-ti sarut buzele cu privirea, pentru ca pasiunea, nu ma lasa sa ma apropii...